sat DOBRIN, comuna Dobrin(etimologia numelui si atestare)

DOBRIN

Sat, reședință de comună, situat în nordul județului, pe șoseaua ce leagă Zalăul de Cehu Silvaniei, pe malul drept al Văii Salajului.

In 2002, număra 313 locuitori, 160 de sex masculin, 153 de sex feminin.

Comuna Dobrin mai are în componență satele Deleni, Doba, Naimon, Sincraiu Silvaniei, Verveghiu, ultimele trei cu populație maghiară. Populația totală a comunei era în 2002 de 1.762 locuitori, 858 barbati, 904 femei.
Din punct de vedere etnic, trăiau aici 386 romani, 1.320 maghiari, 56 țigani.
Confesional, situația era următoarea: 355 ortodocsi, 29 romano-catolici, 6 greco-catolici, 1.190 reformați, 1 unitarian, 90 baptiști, 30 penticostali, 36 adventiști de ziua a 7-a, 25 alte re1igii.

Atestare:
1423 Debren, 1450 Debrend, 1557 Debro (Petri III:262), 1733 Dobrin (c.K.), 1850 Dobrinu (st.Tr.), 1854 Debren, Dobrin (Bul. 85), 1900 Debren, 1930 Dobrin, 1966 Dobrin.

Etimologia numelui
Toponimul Dobrin, ținând seama de primele atestări, trebuie corelat cu ape1ativu1 slav debri "pădure, codru", tema care stă și la baza toponimului Debreczen din Ungaria, care are același nume cu fostu1 Dobriținași, actualmente Dumbrava din Maramureș. Acesta apare atestat la 1584 Debreczen, 1598 KissDebreczen etc. La 1733, în atestarea Dobrin, oiconimul este pus în legătură cu apelativu1 slav dobru "bun", probabil prin analogie cu alte toponime si antroponime formate de la această temă, mult mai frecventă și mai cunoscută. Chiar și în româna apare, regional, verbul a dobri "a diezmierda, a mângâia".

In ceea ce privește structura toponimului Dobrin din Sălaj, acesta conține tema dobr- + formantul toponimic slav -in, cu sens genitival "al lui Dobre". În atestarea de la 1450, Debrend, peste forma slavă Debren s-a suprapus și formantul toponimic maghiar -d.